moara de hârtie

Am citit în broşura “Contribuţii la istoricul vechei legătorii de cărţi din Transilvania”, scrisă de Dr. Iulius Bielz, fost director al Muzeului Brukenthal din Sibiu, despre câteva dintre preţurile lucrărilor de legătorie din vechime. Un Laurenţiu, frate dominican din Braşov, a primit în 1533 17 aspri pentru legatul unui registru de contabilitate, iar Mihail, presbiter tot din Brasov, a primit pentru legarea unui registru de venituri 14 aspri.

Cât ar valora în zilele noastre? Foarte greu de făcut o paralelă. Vom încerca totuşi: asprul este o monedă turcească de argint, foarte frecvent întâlnită în ţările române (inclusiv Transilvania) în secolul al XVI-lea. Potrivit lui Raoul M. Şeptilici (capitolul “Descoperirile numismatice”, în “Timişoara în amurgul Evului Mediu”, Editura Mirton Timişoara, 2007), “o oaie, in Ţara Romanească, in perioada 1542-1578, era 17 aspri (34 dinari), in Moldova, in 1565, fiind 18 aspri (36 dinari)”.