Căutări, idei, oameni, întâmplări, lecții … și, peste toate, concluzia că întotdeauna este nevoie de pregătire pentru ca lucrurile bune să vină.
Trebuie să trecem prin încercări pentru a ajunge acolo unde ne propunem. Am descoperit că voința nu-i suficientă, mai sunt necesare: pregătirea – ca să fim în formă, întâmplările de tot felul - care să ne întărească, transformările – care să ne ducă în direcția bună, oamenii – care să ne inspire. Iar peste toate, acceptarea faptului că există o rânduială perfectă, iar ceea ce avem noi de făcut este doar să ne deschidem inima și să primim tot ceea ce vine către noi. Bune și rele, toate au un scop și un rost. Fără întrebări. Răspunsurile, oricum apar mai târziu, aproape că și uităm de unde a pornit totul. Alteori ne împotrivim atât de tare întâmplărilor, încât răspunsurile întârzie să mai apară. Dar, aproape întotdeauna, dacă avem “ochi” să le vedem, apar.
La noi la moara de hârtie a fost o perioadă plină, chiar dacă nu ne-am „lăudat” cu prea multe în ultima vreme. Am colindat mult prin țară, am cunoscut o mulțime de oameni care ne-au inspirat și, fără voia lor, ne-au adus pe Drum (despre ei vom scrie un articol special, așa, ca ei), am continuat cu documentarea, am creat cu bucurie obiecte unice pentru povești unice.
Au fost momente în care ne-am simțit dezarmați și supărați pe noi înșine, că lucrurile nu se întâmplă mai repede. Au fost furtuni de idei, furtuni de întâmplări, chiar și o furtună la propriu care ne-a inundat jumătate de hală (acum zâmbesc, dar acum câteva luni, mi se părea un dezastru, apa fiind în atelier cam până aproape de genunchi) – dar pe toate le-am luat așa cum sunt, fără „de ce”-uri, doar cugetând apoi asupra sensului ascuns.
Până la urmă, ne-am gândit că tot ceea ce ni se întâmplă face parte din poveste, că ăsta-i cursul lucrurilor și că trebuie să avem răbdare. Povestea morii de hârtie are nevoie de timp ca să prindă viață. Este o poveste luuungă și frumoooasă, a noastră, a tuturor celor care credem în ea, acum și în viitor. O poveste în care se întâmplă și minuni dar sunt și lupte dure cu zmei, din care, ca în orice poveste, personajul pozitiv iese biruitor. La fel și moara de hârtie, învinge. Și, știți de ce? Pentru că povestea ei cuprinde mii de povestioare de suflet atât de frumoase, încât nu au cum să nu prindă viaţă.
Povestea morii de hârtie din secolul XXI se conturează încet, dar din ce în ce mai clar. Și, aproape în fiecare zi, mai punem metaforic o cărămidă la construcția ei. Împreună cu voi, cei care ne sunteți alături, vom continua să-i “scriem” povestea, de dragul a tot ceea ce vrea să însemne moara de hârtie, de dragul celor care au nevoie de bine și frumos făcute cu suflet, într-o lume care începe să uite esențialul…
Vă mulțumim că ne sunteți aproape!
Sursa: www.wikimedia.org
Filed under: hârtie, moara, tipar | Etichete: hârtie manuală, moara, tipar manual
A fost odată ca niciodată… O zi, un loc, o întâmplare. Şi pe acolo pe undeva i-am descoperit şi pe ei… Ateliere fără frontiere. O mână de oameni plini de entuziasm, voinţă, perseverenţă care prin multă muncă au reuşit să schimbe vieţi, să dăruiască zâmbete. La un an de la începutul proiectului, cele 200 de foi de hârtie realizate de moara de hârtie au cuprins, în mireasmă de fân proaspăt cosit, povestea primului an dintr-un proiect de suflet Ateliere fără frontiere. O poveste în care alte poveşti de viaţă şi-au găsit locul, transformându-se rând pe rând în poveşti care au făcut oameni fericiţi. Aflaţi mai multe despre acest minunat proiect şi despre Ateliere fără frontiere dacă intraţi pe http://www.atelierefarafrontiere.ro.
Ne-am bucurat să le fim alături, îi felicităm încă o dată pentru ceea ce au realizat până acum şi le urăm cât mai multe realizări şi de acum înainte.
Şi 2 poze ilustrative:
Ce bine că-i primăvară şi verde! Aşa, putem în voie să ne răsfăţăm foile de hârtie cu mireasma naturii reînsufleţite.
Şi pentru că, de mai bine de un an, nu mai făcusem hârtie cu iarba verde şi chiar ne era dor, numai bine că avem ocazia săptămâna aceasta.
Câteva poze mai jos, mai urmează şi altele. Apoi, veţi vedea unde au ajuns foile noastre de hârtie. 
Când am început scrierea săptămânală a jurnalului moara de hartie, eram încrezători că fiecare nouă săptămână ne va aduce după sine revelaţii ce merită împărtăşite. Pe la finalul anului 2009, ne-am dat seama că intrăm într-o repetiţie plictisitoare. Aşa că, după o pauză în care am considerat că nu e rost să mai povestim cum sudăm, montăm, vopsim, cărăm, mai ales că maestrul Cronos nu ne-a fost tocmai un aliat, revenim acum cu raportarea trimestrială (mai mult…)
Filed under: moara
Jurnal unicat îmbrăcat în piele naturală, prezentat sub forma unei poşete plic “chic”, iată ce vă propunem împreună cu site-ul de modă AloModa.
Creat manual în atelierele moara de hârtie, AloChic Diary îmbină într-un mod ideal utilul (poate deveni o agendă nepreţuită) cu “plăcutul” (arată minunat:)).
AloChic Diary emană eleganţă şi stil…doar împrumută din trăsăturile legendarei genţi Channel 2.55, după cum spun specialiştii AloModa.
Un cadou inedit, zicem noi, pentru o persoană stilată care apreciază frumosul, calitatea şi ideea de handmade.
Sperăm să vă placă!
Mai multe poze:
De la moara de hârtie, niste artificii:
PS: după cum probabil v-aţi dat deja seama, scânteile nu sunt de la artificii propriu-zise, ci de la aparatul de sudură. Despre aventurile morii de dinainte de Anul Nou, citiţi în jurnal
În ultimele trei săptămâni din 2009, timpul parcă s-a condensat. După o pauză înainte de Crăciun, în care alte priorităţi au consumat timpul care altfel ar fi fost dedicat pentru moară, ultimele trei zile ale anului au fost extrem de ocupate. Una din piesele de bază ale manufacturii de hârtie a vrut cu tot dinadinsul să nu fie funcţională în anul ce s-a încheiat: după ore întregi de ridicat şi coborât sute de kilograme de fontă, după întoarceri grele la 180 de grade, distinsa bătrânică tot nu s-a lăsat convinsă să se aşeze la locul ei. Ramâne să o convingem în 2010. Până atunci, vă arătăm ce am descoperit sub fardul distinsei nemţoaice:
Săptămâna ce tocmai s-a incheiat a fost mai puţin plină de evenimente pentru moara de hârtie, asta şi pentru că echipa a avut nevoie de o scurtă pauză dupa “hei-rup”-ul de la sfârşitul săptămânii trecute. A fost mai degrabă o săptămână de planificare atât a mai bunei organizări a spaţiului interior (care a dus şi la câteva achiziţii, cum ar fi o aerotermă semi-profesională) cât şi a două produse noi şi speciale (pentru care am alergat prin magazine ca să cumpărăm “ingredientele” necesare). Dar despre ele, în curând pe site
Morarii hârtieri
Săptămâna a 7-a a început în forţă cu un drum de 1.000 de kilometri pentru a recupera un regal metalic şi cinci case de litere. După peripeţii legate de ambalarea si urcarea lor într-un Logan (dubă, e drept), proces ce a durat aproape 8 ore, au ajuns în cele din urmă întregi în Bucureşti. Dar literele s-au amestecat foarte tare, aşa încât, de voie de nevoie, vom învăţa aranjarea casei de litere mai repede decât am fi vrut Mulţumim domnului Ion Şofan pentru ajutorul acordat la momentul potrivit!
Joi şi vineri am început să facem hârtie manuală din hârtie reciclată, ca să ne pregătim pentru “Făcute de mână”. Vineri am convocat o scurtă “clacă”, până târziu în noapte, pentru a imprima felicitările de Crăciun şi “cărţile de vizită” ale morii de hârtie. Mulţumim Iuliana, Cristina şi Aura pentru ajutorul dat la făcut şi tăiat hârtie, cules litere şi tipărit pe presa de corectură!
Sâmbătă şi duminică am fost la “Făcute de mână”, prima ieşire oficială a morii de hârtie – dar despre asta într-un alt articol, după ce găsim cablul de transfer al pozelor din aparatul foto 
Echipa moara de hârtie
